In metodele inductive elevul nu mai are un rol pasiv, ca inainte, ci un rol activ in a-și spori cunoașterea, înțelegerea despre lumea din jur. Daca ne referim la stiintele exacte, sau la științele naturii, de fapt, elevul trebuie sa înțeleagă diferite fenomene din jurul lui, ca sunt fenomene fizice, chimice sau din lumea vie. In metodele clasice, cele deductive, profesorul se interpunea între elev și realitate si ii spunea: “Uite din zona asta a realitatii trebuie să înțelegi acest lucru, din zona cealaltă trebuie să înțelegi asta”, Acum, cu metodele inductive, profesorul face un pas în spate si il lasa pe elev sa-și puna capul la contributie atunci cand i se arata un fenomen sau o zona a realitatii, si el trebuie să-și explice ce e cu acel fenomen.