Adrian Sonka este absolvent de al facultatii de Fizica si a a celei de Comunicare si Relatii cu Publicul, coordonator al Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din 2005, unde este si lector al cursului de astronomie. A contribuit cu 14.000 de observaţii de stele variabile şi cu sute de imagini planetare si este membru colaborator al AAVSO (American Association of Variable Star Observers). Este si autorul unei fascinante carti pentru copii Ghidul micului astronom prin Univers (alaturi de Adnan Vasile), publica frecvent observatii si explicatii pe blogul propriu, articole in reviste de specialitate si sustine ateliere pentru copii, in colaborare cu Fundatia Calea Victoriei sau Asociatia Odiseea.
Pentru varianta podcast a acestui interviu, click aici.
Sursa foto; Digi24 
321Future: Cristian Presura mi-a povestit cum a ajuns la fizica privind la stele. Ati facut facultatea de fizica si ati ajuns la astronomie…
Adrian Sonka: In cazul meu nu a contat facultatea. Eu am devenit astronom amator, eu eram pasionat de astronomie dinainte sa ajung la facultate. A inceput totul dupa clasa a XII-a, dupa ce am dat BAC-ul. Am citit niste romane SF in care se discuta despre stele, despre Univers, si am vrut sa vad daca toate denumirile de acolo – pentru ca stelele au nume – sunt reale, daca sunt denumiri adevarate sau inventate de autori. Si am gasit un manual de astronomie de clasa a XII-a si acolo am vazut ca stelele erau reale, am vazut ca sunt si constelatii pe cer… Am inceput sa invat cerul de acasa, am avut noroc pentru ca stateam la curte si puteam sa ies sa ma uit seara la cer. Si am inceput ca astronom amator si am fost asa pana acum cativa ani, nu am facut cercetare, ci pur si simplu observam cerul pentru placerea mea. Apoi am avut si norocul ca m-a angajat la Observator unde am putut sa lucrez cu publicul.
321Future: Si ati trecut de la amator la profesionist…
Adrian Sonka: Eu sunt astronom profesionist in timpul meu liber, imi place meseria asta de a sta cu publicul, de a arata cerul, de a scrie despre astronomie, dar acum fac si cercetare.
321Future: Cat de greu este sa ramai motivat pentru cercetare si pentru studiu cand obiectul studiului este atat de departe si cand depinzi si de vreme, si cand programul de lucru este neobisnuit? Te face pasiunea sa treci peste toate obstacolele?
Adrian Sonka: Tocmai, atunci cand te gandesti ca prin telescop poti vedea anumite detalii pe un obiect foarte indepartat, tu stand in curte, sau pe acoperis, sau la Observator, pe un scaun si privind printr-un tub cu lentile, te motiveaza! Poti vedea foarte multe lucruri chiar daca obiectul este foarte departe, se poate afla compozitia lui, si multe altele.
Mi se pare destul de limitata chestia asta, cand poti face ceva numai daca ai obiectul la indemana, asta nu merge in astronomie. Universul este mare si doar printr-un simplu telescop si invatand cerul poti sa-l vezi pe tot, poti practic sa privesti mai departe decat oricine, sa vezi obiecte pe care oamenii nu le vad in mod normal, pentru ca dorm noaptea. Si poti sa-ti faci o idee despre Univers si te ajuta foarte mult, mai ales partea asta de observatie.
De fapt programul de noapte este o binefacere, nu este ceva rau, pentru mine sau pentru astronomi in general. Pentru ca noaptea aerul este curat in oras, nu este aglomeratie, ajungi repede acasa, cu orice ai merge. Noaptea auzi pasari, auzi greieri, auzi zgomote care ziua sunt ascunse de zgomotul masinilor, de poluare, simti cum infloresc copacii. In cazul meu, cum stau mai mult in Bucuresti am natura la dispozitie in timpul noptii, ziua nu prea o am.
321Future: Privind la Cosmos va simtiti mai legat de natura?
Adrian Sonka: Eu nu sunt chiar asa pasionat de natura, dar vreau sa spun ca noaptea nu este o problema, este chiar o binefacere, pentru mine. Bineinteles, totul este sa nu ai nevoie sa lucrezi si ziua, ca atunci e complicat.
321Future: Povesteati ca unii observatori de ocazie, copii sau adulti, sunt oarecum dezamagiti pentru ca nu vad prin telescop ce se asteapta sa vada, adica imagini mari, colorate, detaliate, cum gasesc pe internet. As vrea sa vorbim despre asteptari versus realitate si despre realitatea “reala” versus realitatea din online.
Adrian Sonka: Realitatea nu este neaparat online in mediul acesta. Aici e vorba de generatii, parintii mei nu prea au vazut imagini cu galaxii, cu nebuloase, nu prea apareau, si daca le vedeai erau alb-negru oricum. Si ei nu erau poluati de imaginile acestea frumoase, si cand se uitau prin telescop chiar se minunau ca se vede ceva, oamenii care au acum o varsta, de la 60 de ani in sus. Dupa aceea ne am facut mari, am avut internet si noi ne-am nascut cu imaginile acestea mari si frumoase pe ecran, pentru ca telescoapele spatiale pun imagini ca sa popularizeze activitatea, si intr-un fel acest lucru strica, pentru ca nu te mai poti bucura de ceea ce poti vedea prin telescop.
Chiar recent am fost pe camp, acum cateva seri, la un festival, ceva cu lavanda, 95% din oameni nu au fost impresionati, au plecat repede, dar cativa au ramas si s-au uitat. Daca te prinde, te prinde, iti place orice, chiar si un punct luminos, daca stii ce este. Si aici intervine si meseria aceasta, de a populariza astronomia, pentru ca trebuie sa-l faci pe om sa inteleaga ceea ce vede. Nu te bucura imaginile, dar te bucura ceea ce vezi, chiar daca este un punct sau sunt mai multe puncte, daca stii ce sunt si cum functioneaza asta te ajuta foarte mult.
Dar online-ul, intr un fel, strica, te face sa te astepti la altceva. Asta e valabil pentru orice, totul este infrumusetat pe internet, pana si eu am o poza frumoasa cu mine pe internet 😀.
321Future: Tocmai in ideea de a populariza astronomia, cum aratati oamenilor ca acum se intampla foarte multe lucruri, ca este momentul unor descoperiri majore in astronomie si astrofizica?
Adrian Sonka: Publicul a avut acces la foarte multe informatii si date, cum ar fi distantele pana la stele. Pana acum 20-30 de ani era greu sa ai pe calculatorul tau o imagine a intregului Univers, se cunosteau zeci de mii de asteroizi, zeci de mii de stele pana la care s-a masurat distanta, dar nu puteai sa le vezi cu adevarat, trebuia sa mergi la Observator. Acum orice om poate avea un program de Planetariu care are toate aceste baze de date, in prezent programele astea de calculator – nu de telefon- au acces la toate telescoapele si poti sa vezi mai multe lucruri, sau acelasi obiect observat de mai multe telescoape. Si practic avem acces la foarte multe informatii, dar ce sa faci cu ele daca nu ti place astronomia?
Iar in ce priveste descoperirile, faptul ca traim in cea mai buna perioada, asta o spunem in orce perioada. A fost bine si acum 10 ani, sau 20 de ani, iar peste 50 de ani nu mai vorbesc, probabil ca o sa le atingem cu mana. Sunt multe observatii care se fac, dar cu cat e mai mare volumul de informatii accesibil cu atat e mai greu sa gasesti ceva relevant.
Cum fac eu sa arat oamenilor? Eu incerc sa arat cateva detalii. Eu, la inceput cand mi-am facut blog si am publicat si pe site-ul Observatorului, incercam sa pun stiri, incercam sa scriu cat mai mult despre ceea ce se intampla in prezent dar am observat ca oamenii sunt suprasaturati de stiri, plus ca majoritatea sunt scrise foarte prost 😀. Si decat sa fiu eu singurul care sa scrie o stire buna m-am gandit sa discut despte anumite particularitati legate de ceea ce se intampla. Incerc sa iau niste lucruri pe care le cunosc doar pasionatii de astronomie si sa le arat publicului. In spatele unei imagini frumoase cu Luna (pregatesc acum ceva de genul acesta) putem sa discutam despre turbulenta atmosferica, cum se ridica aerul de pe Pâmant si cum influenteaza observatiile. Detaliile astea ajuta intr un fel, in loc sa auzi despre o stire pe care ai vazut-o de zeci de ori pe internet, mai bine auzi despre cum fac astronomii ceva.
321Future: Si cum va evolua astronomia in urmatorii 20 de ani?
Adrian Sonka: Nu stiu sincer cum va fi astronomia si astrofizica peste 20 de ani, dar daca telescoapele americane, care observa intregul cer intr-o noapte vor intra in functiune, vom avea foarte multe informatii. Se vor descoperi milioane de asteroizi, zeci de mii de comete, nu mai spun cate stele, vom avea practic o imagine in miscare a cerului. Una este sa faci o fotografie a intregului cer si sa o ai pe aceea 50 de ani la dispozitie si alta e sa ai in fiecare noapte cate o imagine a cerului.
321Future: Si ne vom putea plimba cu realitatea virtuala prin Univers?
Adrian Sonka: Asta se intampla deja, dar ca sa te poti plimba prin Univers trebuie sa ai informatii despre distantele pana la stele si galaxii, ori noi avem pana acum distante precise pana la vreo suta de mii de stele si cateva milioane de galaxii. Dupa ce vor aparea datele de la telescopul Gaia o sa avem distante pana la miliarde de stele si o sa avem si miscarile lor precise, in timp, prin spatiul cosmic. Vom avea ceva activ, o sa vedem cum se misca stelele dar o sa ne trebuiasca si calculatoare bune pentru ca sunt foarte multe date.
321Future: In anul 2040 vom fi ajuns, deja, probabil, pe Marte, poate vom avea o baza pe Luna, sau chiar si un telescop pe Luna.
Adrian Sonka: Nu stiu, oamenii se gandesc doar la stiinta, cum va evolua stiinta si tehnologia in 20 de ani, nimeni nu se gandeste la aspectul economic si la politica. Nimeni nu se gandeste si la bani, nu poti sa planuiesti deciziile politice, in cativa ani se poate schimba totul, la 180 de grade. Ca sa poti face astfel de planuri trebuie sa fi sigur si pe finantari, ori acestea se schimba odata cu alegerile.
Intr-adevar, din punct de vedere stiintific si tehnologic, nu este mare lucru sa mergem pe Marte sau pe Luna, se poate, dar din punct de vedere politic si economic e greu, ca daca era usor o faceam deja.
321Future: Si tousi se privatizeaza spatiul, companiile private incep sa investeasca major…
Adrian Sonka: Nu este chiar asa, Boeing face motoare de racheta de zeci de ani dar lucrau direct cu NASA, nu faceau Live pe Facebook, companiile de motoare fac asta de mult timp. Acum avem partea de popularizare a SpaceX, care face acest lucru in vazul tuturor. Nu avem multe companii, sunt doar doua din cate stiu eu. Iar privatizarea spatiului cosmic inseamna tot sateliti ca sa faci bani, nu ni se ofera sa mergem toti in spatiul cosmic pe gratis. Sunt sateliti lansati in spatiu pentru anumite activitati umane, care de obicei se fac contra cost. De exemplu, acesti sateliti Starlink, arata bine, cu toate ca pe astonomi ii deranjeaza foarte mult, dar ei vor fi folositi pentru internet.
321Future: Si totusi copiii de azi ar trebui sa se pregateasca pentru astronomie, vor fi ei generatia care va contribui la adevaratul salt in spatiu?
Adrian Sonka: In mod general este greu de spus, copiii, in primul, rand trebuie sa se intoarca catre stiinte. Din cate stiu eu in liceu sunt din ce in ce mai putin copii la stiinte, copiii se ingheuie la chestii umaniste. Sunt din ce in ce mai putini studenti la fizica, la matematica, ma rog la Politehnica, la tehnologie, se mai duc oameni, dar si stiinta pura este utila.
Ne trebuie profesori de fizica, profesori de matematica. Copiii ar trebui, daca sunt buni, sa fie, intr-un fel, impinsi de la spate sa faca asta. Si chiar daca nu sunt asa de buni, nu e asa de greu sa faci fizica sau matematica. Nu neaparat sa faca astronomie, cat fizica, fizica te duce catre astronomie, catre chimie, catre alte domenii.
Din pacate, noi in Romania facem astronomie de gherila, de zeci de ani, nu facem astronomie organizata, nu se face astronomie la scoala. Parintii sunt, in primul rand, luptatorii din linia intai, ei vin cu copiii de mana. La scoala copilul nici nu gaseste cu cine sa vorbeasca, profesori nu sunt pe domeniul acesta, Cata vreme astronomia va fi un domeniu de gherila n-o sa avansam…
321Future: Tocmai asta speram, o parte dintre parinti, ca se vor introduce subiecte optionale si copiii vor putea alege materiile care ii intereseaza, ca presiunea sistemul clasic va scadea si copiii vor fi invatati sa descopere…
Adrian Sonka: Cred ca sperati asta din copilarie…
321Future: Eu am avut norocul unui liceu foarte bun, cu profesori pasionati…
Adrian Sonka: Asta ar trebui sa devina baza, multi spun am fost la un liceu bun si am avut un profesor pasionat. Asta este ciudat, toti profesorii ar trebui sa fie pasionati, toate liceele sa fie bune si baza sa fie “bunul asta”.
Fotografiile din cuprinsul articolului sunt preluate de pe SonkaB
