Tudor Galos este consultant in afaceri cu peste 17 ani de experienta in management. Specialitatea lui este identificarea solutiilor inovatoare pentru companii si implementarea lor. Este specialist in GDPR, Privacy si Cybersecurity, certificat de Universitatea de la Maastricht.
321Future: Ce este transformarea digitala si de ce este ea necesara pentru companii, pentru business in ziua de azi?
Tudor Galos: Multumesc pentru intrebare, este o intrebare pe care o auzim des si raspunsul nu este niciodata foarte simplu, dar daca incercam sa-l facem simplu inseamna literalmente sa folosesti tehnologia intr-un mod foarte inteligent pentru a-ti simplifica munca de zi cu zi si a obtine rezuiltate.
Paradoxul este ca transformarea digitala nu este despre tehnologie atat de mult cat este despre oameni. Transformarea digitala de fapt incepe cu oamenii. Ca prim pas trebuie sa descoperi toate lucrurile pe care le faci in cadrul organizatiei si trebuie sa te gandesti care sunt cele pe care nu le vei mai face, astfel incat sa le faci pe restul mai bine.
De ce se numeste toata chestia asta tranformare digitala? Pentru asta inseamna sa analizezi in detaliu tot ceea ce faci, sa ai metrici definite, sa intelegi daca ceva are sau nu are succes, cum poate fi imbunatatit, cum poate fi simplificat. Este si o transformare uriasa de cultura organizationala pentru ca dintr-o data trebuie sa lucrezi impreuna cu alti oameni, trebuie sa produci rezultate, trebuie sa folosesti tehnologia ca sa-ti argumentezi actiunile. Nu mai exista argumentatie de genul ” asa se facea inainte” sau “facem pentru ca trebuie sa se faca”, acea formulare impersonala.. Nu, intr-o organizatie agila, transformata digital, stim foarte clar cine, de ce si cat trebuie sa faca.
De fapt transformarea digitala se intinde pe mai multe arii in cadrul unei organizatii, incepe de la oameni, continua cu procesele, adica partea de identificare si simplificare a proceselor de business, apoi cu produsele si serviciile oferite. De exemplu, in cazul vanzarii online trebuie sa vezi cum poti face pentru a intelege ce fac oamenii cu produsele, cum capturezi feedback-ul oamenilor, cum poti sa inglobezi acest feedback in produs sau in versiunile ulterioare ale produsului. Si in ultimul rand inseamna furnizori si parteneri, in sensul in care daca furnizorii si partenerii nu sunt integrati digital nu vei avea mare succes.
Un exemplu bun este RPA, Robot Process Automation care functioneaza cel mai bine in zona de Accounts Payable, adica pe scurt la departamentul fnanciar contabil, pentru automatizarea fluxului de facturi. Cand primesti foarte multe facturi vrei sa ai genul acesta de software care sa ia automat o factura electroonica, ce poate avea orice format, identifica firma, termenul de plata si o introduce in flow. Chestia asta poate sa reduca costurile cu foarte mult, si resursele de investit, inclusiv oameni sau bani.
321Future: Practic dispare un job, nu?
Tudor Galos: Pot sa dispara 20 de joburi, dar de fapt nu dispare jobul ci iei acei oameni si ii pui pe alte roluri, daca acei oameni stateau doar sa plimbe niste hartii, ii tineai degeaba, Pune-i productie, in miscare, pune-i sa vanda, pune-i sa optimizeze, sa dezvolte chestii noi, nu sa programeze neaparat, dar sa faca altceva util pentru firma.
321Future: Dispare un job anost si se creeaza joburi mai interesante.
Tudor Galos: Se creeza joburi mai productive, dar, revin, pentru asta si partenerii trebuie sa poate integra genul acesta de soft si atunci si lucrurile se simplifica enorm.
In asigurari, de asemeni intra acest RPA, cand trebuie prelucrate acele hartii referitoare la daune sau devizurile de la service-uri, toate aceste lucruri pot fi automatizate, pentru ca ele consuma enorm de mult timp si timpul este foarte valoros in ziua de astazi.
321Future: Pentru ca vorbim de ziua de astazi si suntem in plina criza coronavirus, imi imaginez ca aceasta criza a schimbat foarte mult viata companiilor. S-a accelerat transformarea digilata?
Tudor Galos: In mod clar, criza a fost cel mai bun vector de actiune pentru transformarea digitala, cel mai bun catalizator. Partea neplacuta este ca multi au facut acest lucru ad-hoc, adica; “ok, ii trimitem pe toti sa lucreze acasa, cu ce dispozitive avem sau pot sa lucreze cu cele de acasa (nesecurizate)”. Ori nu asa se face, pentru ca sunt foarte multe riscuri, te poti trezi cu laptopurile hackuite, cu identitati furate, cu crackuri, crashuri, etc.. Lucrurile trebuie facute programatic, dupa o analiza foarte detaliata. Ok, nu s-a putut face asa, dar se poate face acum, aceasta analiza tot trebuie facuta,
321Future: Daca tot ati vorbit de riscurile aduse de implementarea tehnologiilor digitale, stiu ca sunteti foarte implicat si pe partea de GDPR, protectia datelor si privacy si voiam sa va intreb cum se impaca nevoia din ce in ce mai mare de date, si ma refer la tot felul de date, inclusiv cele din supravegherea video, cu nevoia de protectia datelor si cu privacy, protectia persoanei.
Tudor Galos: In primul rand ceea ce face GDPR este sa impuna un pic de disciplina, adica prima intrebare este cea referitoare la necesitate: Este necesar sa fac aceasta prelucrare a datelor? De exemplu la suprevegherea video, de ce am nevoie de supraveghere video? Sa nu mai fure lumea prin firma? Sa nu-si fure mancarea unul altuia? Daca pun camera video la bucatarie nu este ea prea intruziva? Deci nr. 1 Este necesar sa fac aceasta prelucrare? Daca da, atunci nr 2: Este proportionala? adica nu cumva masura este prea intruziva, nu se prelucreaza prea multe date?
De aceea ce se intampla la ora actuala, si din cauza coronavirusului, cum ar fi obligatia de termometrizare, toate lucrurile acestea trebuie facute in asa mod incat sa nu discriminezi sau sa jignesti persoana vizata. De exemplu cei de la CNCD au avut ieri o comunicare in care au spus ca sa nu permiti unui elev care are temperatura peste 37.3 grade sa dea examenul este o masura discriminatorie. Practic despre asta este vorba, trebuie sa avem foarte mare grija, orice prelucrare de date facem, sa nu facem rau.
Mai mult, GDPR vrea ca prelucrarile de date sa ajuta omenirea, are ca misiune ca aceste prelucrari sa faca bine. Si atunci aceasta este prima chestie la care trebuie sa ne gandim. Da, este nevoie tot mai mare dar date dar trebuie sa ne punem in locul clientului, utilizatorului, al persoanei vizate, asa cum se numeste in lege. Si eu tot timpul folosesc o chestie de bun simt, “ce tie nu-ti place altuia nu-i face”. Daca nu-ti place sa ti se prelucreze date cu tona, sa primesti sms-uri noaptea, sau emailuri, sa stie cineva despre tine ce greutate ai sau ce stare maritala ai, atunci n-ar trebui sa faci aceste prelucrari.
321Future: Si daca se intampla lucruri noi si se implementeaza acesti roboti care proceseaza automat datele, sau solutii de inteligenta artificiala, ati observat schimbari pe piata muncii? Care sunt perspectivele?
Tudor Galos: Bineinteles, o sa fie joburi care dispar, este o noua revolutie industriala, sa ne gandim cum, de exemplu, pe vremuri erau oameni care faceau hamuri pentru cai de la trasuri, apoi au aparut masinile si taxiurile, adio, hamuri. Anumite joburi o sa dispara dar apar altele noi, apar joburi foarte interesante. Daca ne gandim, mare parte din joburile de acum nici nu existau acum 10 ani. Acum apare nevoia de specialisti de date de data researcheri, de oameni care pot sa modeleze cantitati mari de date, sa creeze reguli, sa creeze metadate, asta, pe latura tehnica. In zona cealalta este nevoie de oameni care sa coordoneze masinile, sa inteleaga intampla cu aceste masini. Apar foarte multe joburi dar, da, o parte dintre ele o sa dispara si vor fi automatizate. Dar mereu va fi nevoie si de amprenta umana.
321Future: Din cate observati sistemul educational tine pasul cu aceste schimbari sau oamenii ies din facultate asa cum reusesc si se adapteaza pe parcurs?
Tudor Galos: In strainatate da, se tine cont, si modul in care scoala s-a adaptat in strainatate este incredibil. Eu am facut un curs acum un an si jumatate la Maastricht, si am obtinut certificarea de DPO european. Modul in care acel curs a fost predat intr o saptamana, extrem de intens, cu trei examene date in acea saptama, ai fi zis ca-ti aminteste de scoala de acasa. Dar in nici un caz, profesorii te pregateau inclusiv pentru ceea ce inseamna GDPR si Inteligenta artificiala, GDPR si Big Data. Adica trebuia sa vii la curs pregatit, trebuia sa stii bine GDPR si ei te treceau la next level (nivelul urmator).
Dar modul in care facultatile si universitatile functioneaza in afara este total diferit, ei produc oameni care pot sa intre in câmpul muncii si pot sa devina antreprenori. Si vorbesc si eu cu oameni care sunt in Anglia, de exemplu, ei lucreaza foarte mult practic, putin teoretic, adica profesorul este un om care are rolul de a transmite cunostintele elevului iar elevul are rolul si obligatia sa-l provoace tot timpul.
Asta lipseste in Romania de fapt, foarte putin profesori sunt la curent cu noile tehnologii si noile trenduri, iar elevul sau studentul, daca nu face activitati extracurriculare, nu are nici o sansa sa fie pregatit pentru noile tehnologii. Si daca nu esti pregatit dispari din campul muncii si ajungi la muncile de jos. De aceea este foarte important ca mediul economic sa se schimbe, ca deja suntem off-track si in ceea ce inseamna scoala generala, si in liceu si chiar si in universitati. Suntem off-track din pacate, suntem foarte in urma si ca mentalitate, scoala romaneasca nu mai pregateste specialisti de foarte mult timp. Cei foarte buni sunt cei fac aceste activitati extracurriculare.
321Future: Exact la asta voiam sa ma refer, daca scoala nu face ceea ce ar trebui sa faca, atunci pot face parintii ceva?
Tudor Galos: Parintii trebuie sa faca, nu se pune problema daca pot face, parintii sunt obligati sa faca ceva. Daca parintii nu se implica atunci practic copilul nu va avea nici o sansa. Sunt cursuri online, scoli online, diverse activitati legate de development. Sunt si licee care fac diferenta si s-au adaptat si au facut parteneriate cu marile companii tehnologice si isi invata elevii sa foloseasca noile tehnologii si parintii ar trebui sa vada care sunt aceste scoli. Da, este nevoie de foarte multa activitate extracuriculara.
321Future: Si credeti ca orientarea ar trebui sa fie mai degraba pur tehnica, informatica, programare, sau ar trebui cautate si acele soft-skills, gandire critica, gandire creativa, leadership
Tudor Galos: Depinde de la copil la copil, ce le lipseste copiilor, si asta este partea grea, este partea de mentorat, foarte multi dintre acesti copii nu au niste mentori sau consilieri in scoala, care sa i indrume intr-o directie sau alta,
Cred ca este prea mult sa ii mai dai copilului inca 7 cursuri, pe langa cele de la scoala, care deja sunt deja prea multe. De aceea as ruga parintii sa nu chinuie copii, ca si asa sunt destul de chinuiti, sa-i lase sa se joace, sa invete jucandu-se, si sa-i lase sa intre in contact cu tehnologia. Invata enorm de mult de pe aplicatiile de pe tableta, de pe telefon, pe laptop, chiar si jucandu-se invata foarte multe. Si unul dintre cele mai bune jocuri pentru invatat este Minecraft, unde poti sa inveti si sa programezi, este extraordinar. Copilul unei foste colege a invatat sa vorbeasca engleza, jucandu-se in retea, pentru ca la scoala sau la liceu a invatat engleza aceea clasica, fara sa invete conversatie – engleza o inveti vorbind, nu ascultand si facand comentarii – si copilul a invatat mai repede engleza jucand un joc multiplayer pe calculator.
321Future: Daca facem un salt peste 20 de ani, cum va arata lumea si cum vor arata companiile pentru care vor lucra copii nostri sau companiile pe care le vor crea copiii nostri? Cum ar trebui sa se pregateasca ei si parintii lor pentru viitor?
Tudor Galos: In primul rand trebuie sa exploreze si trebuie sa invete sa lucreze in echipa, iar parintii lor trebuie sa-i lase sa faca toate aceste lucruri, sa colaboreze cu copii de afara.
Mai e o chestie foarte importanta, si asta doare in Romania, faptul ca nu se accepta greselile. In cultura romaneasca, asa cum a fost creata pana acum, nu trebuie sa faci o greseala pentru ca te faci de rusine. Si asta este un blocaj al romanilor, pentru ca in antreprenoriat nu ai cum sa nu gresesti, nu ai cum sa nu faci niste greseli din acelea mari. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa-l inveti pe copil ce inseamna asumarea greselii si efectele unei greseli, dar nu poti sa nu-l lasi sa nu greseasca, pentru ca daca nu greseste nu o sa incerce niciodata in viata, si o sa devina probabil angajat, adica o sa devenim “o natie de sclavi”, fara sa avem firmele noastre. Nu se poate acest lucru, trebuie sa ne capacitam si incurajam copii sa incerce, sa greseasca, sa se loveasca, sa sufere si sa treaca peste. Pentru ca daca nu-i pregatesti si nu au in calea lor aceste obstacole, cand vor da de un obstacol real se vor face praf.
321Future: E un mesaj foarte bun, va multumesc mult si sper sa mai putem discuta in viitor!
Tudor Galos: Multumesc si eu.
